Un catelus, o pisicuta.......o familie intreaga!

ai ce scump e
ce asi vrea si eu un catel dar in aici e mai greu sa ai catel plus ca eu stau la apartament renumit si nu ai voie sa ai caine ,poate ne lom casa la anu

Sunt racit! Am facut faringita!
Am fost la medic azi. Mi-a facut 3 injectii. Am plans , m-a durut! Mi-a mai dat sa-mi puna mami cateva picaturi de albastru de metil pe putina miere si sa-mi dea, si Stodal(sirop de tuse din plante). Sper sa ma pun pe piciare repejor !
I-a zis lui mami sa nu-mi mai dea cateva zile bobite, ci mancarica gatita, mai moale, sa nu ma haraie pe gat. Mi-a facut mami orezel cu carnita si am papat doua castronele! Acum doarm! Pupa mami boticul meu!!!!!!!!!!!

saracutu de el....da lasa ca se face bine......pupam si noi si se vindeca mai repede kiss kiss kiss kiss

si Gabi cu Darius te pupa pe botic sa iti treaca mai repede,si o rugam pe mami sa aiba mare grija de tine...sa te faci repede bine!! kiss

Mada, indraznesc sa sper ca ''nicio veste, e o veste buna !'' in legatura cu starea lui MAX. Are un tratament care pare foarte complet, sigur isi va reveni... scarpina-l pe burtica si la urechiuse si din partea mea!
Era sa uit...multe limbute (pupaturi) de la Ralph, este o sensibila si o buna prietena virtuala...sa pierd prilejul s-o laud ? Nici gind... :ras:

nu trebuie sa pierzi nici un prilej sa o lauzi....asa ca si noi o pupam pe RALPH kiss
aM VAZUT IERI PE UN CANAL,Supreme Master TV,se numeste ,era o maestra de origine chineza ,cred,care povestea ca animalele pot vorbi cu adevarat si sint oameni care le pot intelege,si ea face parte din aceasta categorie,ca doar e maestra spirituala,si comunica foarte des cu animalele si ele o atentioneaza intotdeauna cind are sa se intimple ceva rau,si multe lucruri interesante...sa urmariti canalul ,se poate face si pe internet!! aici pun adresa,daca sinteti interesate sa aruncati un ochi..www..SupremeMasterTV.com

Vai, va multumim dragii nostri. I-au prins bine injectiile alea ieri. Nici nu a mai tusit, nici nu a mai stranutat. I-am facut si mancarica lui preferata, orez cu carnita(asa ne-a zis medicul sa-i dam mancare umeda sau gatita sa nu-l haraie bobitele pe gat) si a papat baitul meu 3 castronele. Apoi s-a pus cu roatele in sus si a tras la soamne.

Doamne Mada cit e de dulce...ca si un copil sta in pat si face nani...cum sa nu iubesti asa un suflet??

Multumesc Gabi pentru informatie. Nu stiam nimic despre acest canal, voi incerca sa-l urmaresc pe net.
Cit ma bucur Mada ca s-a insanatosit Max; dupa cum sta este clar ca nu-l mai supara nimic. E cumplit ca ei sa sufere si noi sa nu le putem fi de ajutor. Au niste ochi mari, rugatori, parca cer sa intervenim....

Fetelor, o sa ziceti ca am innebunit de tot, dar eu nici nu stiam de Max ca e bolnav...acuma citind am si plans...nu suport sa sufere animalele. Daca sufera un om poate nu plang, dar pentru un catel sau o pisica , crescute in casa, dar si pentru maidanezii, plang de ma umflu !!
Totdeauna strang resturi demancare si le dau maidanezilor, sunt asa de destepti si au niste ochi induiosatori de tristi, parca mi-e si rusine sa-i privesc si automat imi dau lacrimile...uite si acum cand tastez..
Ma bucur ca ii este mai bine, sunt convinsa ca Mada are grija de el ca de un bebelus.
Sanatate multa si pupic pe botic! kiss

Ba eu nu zic Violeta niciodata despre cineva care este atasat de animale ca a innebunit. A fost o perioada cand ziceam lucrul asta, dar atunci nu stiam cat inseamna un sufletel curat langa tine!
Tin minte ca aveam niste prieteni care aveau o catelusa, Betty, bunica lui Maxy al meu. Si ne placea sa ne intalnim, faceam gratare impreuna, ne simteam bine, ori la noi acasa, ori la ei. Daca veneau la noi, catelusa era cu ei........cea mai buna bucatica de carnita era a ei, ca aveau mai bun era pentru Betty. De multe ori vorbam atunci cu Doru meu, ca fac batjocura de mancare........cum adica muschiuletul cel mai bun e al cainelui, si bucata ce-a mai slaba de carnita?.........
Abia acum ii inteleg cand nu bag in gura nimic fara ca Max sa aiba si el bucatica lui. Nu plec nicaieri daca nu-l iau si pe el. Mi-am triat prietenii si nu-i mai frecventez decat pe cei care ma accepta cu el. El este universul dupa care ma ghidez. Asa sunt acum! Iar de cand am vazut cat inseamna pentru mine, ce sufletel am langa mine si cat de mult insemnam si noi pentru el, parca orice animalut stain si singur imi inspira mila. Simnt nevoia sa-i ajut intr-un fel, macar cu o bucatica de paine si putina apa. Mi se intampla si nu o data, sa merg sa cumpar manacare de catei si sa intalnesc pe drum vreun catelus pripasit pe undeva........daca-l mai vada ca se uita la mine cu ochii aia si cu fata a ruga, n-am cum sa nu bag mana in punga si sa nu-i las un pumn de bobite........

Si eu a patit la fel ca tine, Mada. Pana sa am pisic si caine nu am inteles de ce oamenii sunt asa delegati de animale, ba mai mult mai si radeam de ei si-i judecam - Doamne iarta-ma! - ziceam ca mai bine ar creste un copil orfan decat un animal, dar dupa ce i-am avut pe ai mei am vazut ca ti se rupe sufletul pentru ei si cata bucurie pot sa-ti aduca , cat devotament!
Matusa mea o avea pe Betty, o catelusa metisa de talie mica, foarte atasata si inteligenta foc, stia tot ce vorbim si reactiona, dormea cu ea in pat, pe pernita ei...pe atunci eu nu aveam si mi se parea ciudat cata atentie ii da.
Dar uite, Dumnezeu iti da din toate sa vezi, sa cercetezi in sufletul tau si sa nu judeci pe nimeni.

Scrisoare catre stapanul meu!

Fii bland cu mine, stapane iubit, fiindca nici o inima din lume nu e mai recunoscatoare pentru tandrete, decat inima mea iubitoare.
Nu-mi supune spiritul cu nuiaua, caci iti voi linge mana intre lovituri, rabdarea si intelegerea ta ma vor invata mult mai repede lucrurile ce mi le ceri.
Vorbeste-mi des, caci vocea ta e cea mai dulce muzica, dupa cum stii din salbaticul meu dat din codita cand pasii tai, cad asupra urechii mele in asteptare.
Cand e frig si ud afara, te rog ia-ma inauntru ... pentru ca sunt un animal domestic acum, si nu mai sunt obisnuit cu conditii grele ... si nu cer mai mare onoare, decat privilegiul de a sta la picioarele tale langa vatra ... fiindca tu esti Dumezeul meu, iar eu sunt supusul tau devotat.
Fa ca vasul meu sa fie mereu umplut cu apa proaspata, caci desi nu iti voi reprosa niciodata daca e uscat, eu nu iti pot spune cand sufar de sete. Hraneste-ma cu mancare curata ca sa fiu in putere, sa pot zburda, sa ma pot juca ...
Si, iubite stapan, daca Marele Stapan va crede de cuviinta sa ma slabeasca de sanatate sau vedere, nu ma indeparta de tine. Mai degraba tine-ma cu blandete in bratele tale, cand maini pricepute imi vor darui recompensa marinimoasa a odihnei vesnice ... si te voi parasi, stiind cu ultimul meu rasuflet ca soarta mea, a fost mereu sigura in mainile tale.
Nu-ti aminti de mine cu lacrimi in ochi ... in schimb, cu inima vesela. Daca alegi sa-mi umpli patutul, nu simti vina, nu ma vei fi tradat. Iubeste pe altul, cum m-ai iubit dintotdeauna pe mine ... iar el te va iubi la randu-i, cum te-am iubit eu mereu.

Madaaaaaaaaaaaaaaaa! M-ai facut praf! Am inceput bine saptamana......of Doamne, ce o fi in sufletelul lor si in mintea lor.....

Mada mi-ai facut sufletul zdrente...!
Mie mi-a fost rau ieri, parca a simtit si cind m-a vazut ca am ajuns acasa, nici nu pot descrie cit m-a cercetat, cum imi cauta privirea, dadea din capusor, parca intreba ''hai spune, esti bine ?'' Cit de cuminte a fost la plimbare ! Imediat ce a rezolvat problemele a luat-o spre casa, n-a mai vrut sa mai stea sau sa se plimbe...sunt extrem de inteligenti si ne cunosc toate starile.
Si eu ca tine si Violeta, cred ca, de-a lungul timpului, am facut comentarii neprietenoase la adresa celor care mi se pareau ca exagereaza cu atentia pt. animale....Bine a zis Violeta : Doamne, iarta-ne, nu stiam ce spunem !
Si eu ajut maidanezii, mi se par cei mai loviti de soarta. Cumpar special de la magazin cite ceva si pt ei iar cind ii gasesc in drumul spre casa, le dau si lor. Din pacate recunosc ca o fac cu teama pt ca sunt destui oameni care condamna si chiar te apostrofeaza daca le dai ceva....Pun prin buzunare ce pot iar catelusa mea stie cind ii spun sa mergem catre vreun locsor in care se adaposteste vreun nefericit, nu este deloc rea sau invidioasa. Asteapta pina maninca acel catel, apoi da din codita la mine ca am facut ''amindoua'' o fapta buna.

Sa fiti sigure ca plangeam si postam scrisoarea asta! M-a sensibilizat inca si mai mult sfarsitul cu cat inca nu s-a inchis durerea pierderii Saronei mele.

TESTAMENT

Eu, Blemy, sub povara anilor traiti si simtind apropierea mortii, depun acest testament in ascunzatoarea din memoria stapanului meu.

Nu am alta mostenire sa-i las decat dragostea si fidelitatea mea. Aceste valori le las mostenire tuturor celor care m-au iubit, dar in special stapanului si stapanei mele, care, stiu sigur, vor plange dupa mine mai mult decat oricine.

Il vor ruga pe stapanul meu si pe stapana mea sa nu ma uite niciodata, insa sa nu planga dupa mine foarte mult. Cat am trait am incercat sa le fiu o alinare in momente de tristete si sa le sporesc bucuria in zilele fericite. Astfel nu vreau sa fiu cauza suferintelor lor dupa moartea mea.

Vreau ca ei sa tina minte ca, datorita dragostei pe care mi-au oferit-o si atentiei lor fata de mine, eu am avut o astfel de viata fericita alaturi de ei. Insa la apusul vietii mele am orbit si am asurzit, nu puteam sa simt nici macar o pisica care-mi trecea pe sub ochi. Toate astea ma umileau si Iii lezau orgoliul.

A venit timpul sa-mi iau ramas bun, pana a deveni o povara pentru cei ce ma iubesc. Simt ca bucuria de a trai m-a parasit.

Imi pare rau sa ma despart de ei, insa nu-mi pare rau dupa viata. Spre deosebire de oameni cainilor nu le este frica de moarte. Noi o acceptam ca pe o parte a vietii, si nu ca pe ceva ingrozitor care nimiceste viata.
Cine stie ce ne asteapta dupa moarte?

Cred ca exista un Paradis, unde toti sunt tineri si plini de forta, unde toti cainii zburda zile intregi si primesc de mancare o data la fiecare ora, unde in serile lungi cainii se aduna in jurul a milioane de semineuri si isi amintesc de timpul in care traiau pe pamant si de dragostea stapanilor sai.

Mi-i frica sa nu cumva sa fie prea bine, chiar si pentru un caine ca mine. Insa cel putin acolo ma asteapta linistea. Liniste si repaus pentru inima mea obosita si oasele imbatranite si un somn vesnic in pamantul pe care l-am iubit atat de mult.
Poate asa o sa fie chiar mai bine.

Ultima mea rugaminte.
Am auzit-o pe stapana mea spunand: "Dupa moartea lui Blemy nu ne vom lua nici un caine pentru ca nu voi mai pute iubi pe nimeni cum l-am iubit pe el".

O rog, in memoria dragostei pe care mi-a purtat-o, sa-si ia alt caine, pentru ca altfel urma pe care i-am lasat-o in memorie va fi neplacuta. Eu vreau sa stiu ca dupa mine ea nu-si va mai imagina viata fara caine!

Nu sunt o fiinta invidioasa. Sunt convins ca majoritatea cainilor sunt buni, desi e putin probabil ca urmasul meu va fi la fel de iubit, si in mod sigur nu va fi atat de educat, frumos si autoritar cum am fost eu. Indiferent de toate neajunsurile lui inevitabile ii las mostenire zgarda, lesa si hainuta pentru vreme rea.

Si ultimul lucru: draga mea stapana si dragul meu stapan - De fiecare data cand veti veni la mormantul meu, ganditi-va cu tristete si cu bucurie in suflet "Aici zace cel care a fost iubit si care a iubit".

Eu va voi auzi si nici moartea nu va impiedica sufletul meu sa dea recunoscator din coada. Va voi iubi mereu asa, cum numai un caine poate iubi.

Pentru tine draga Mada, din toata inima!

violeta_ionescu a scris:

Pentru tine draga Mada, din toata inima!

Multumesc mult Violeta! Ieri am avut o zi plangacioasa.......fara un motiv bine intemeiat insa! Doar asa am simtit nevoia sa plang!! Si asta am facut la un moment dat!

Bine ai facut , Mada, plangi cand simti ca trebuie sa dai drumul la supapa...altfel am exploda!!!
Azi cred ca ti-e mai bine, te-ai usurat deja, nu? kiss

violeta_ionescu a scris:

Bine ai facut , Mada, plangi cand simti ca trebuie sa dai drumul la supapa...altfel am exploda!!!
Azi cred ca ti-e mai bine, te-ai usurat deja, nu? kiss

Da am alta stare de spirit........ba am ras ca nebuna pana acum cu colegii de birou!

Mi-e drag de tine, Mada, tu traiesti intens totul! Si eu cand e de ras, rad de se zguduie ferestrele, , cand plang, sare camasa de pe mine...nu pot sa ma prefac, ma cunosti de la o posta cand am o stare proasta ori cand am o bucurie.

MADA,..am plins si eu de am udat tastatura cred ca e minunat sa ai un anumalut in casa,si eu imi doresc si poate intr-o zi am sa il am!!

violeta_ionescu a scris:

Mi-e drag de tine, Mada, tu traiesti intens totul! Si eu cand e de ras, rad de se zguduie ferestrele, , cand plang, sare camasa de pe mine...nu pot sa ma prefac, ma cunosti de la o posta cand am o stare proasta ori cand am o bucurie.

Exact asa sunt.....nu stiu sa mint, sa fiu prefacuta! La mine ca si la tine, ori rad cu tot sufletul ori plang de ma topesc......una din doua........cale de mijloc nu exista!
Si pe mine ai mei ma stiu dupa figura........am o figura atat de expresiva..............daca sunt suparata ma cunosti dupa ochii, sunt tristi si incercanati...... iar daca sunt vesela la fel...imi rad ochii si sufletul mi se citeste pe fata! Si nu sunt vorbele mele........sunt vorbele celor care ma cunosc!